Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OCHI, ȘIROI, ȘUVOI, FOEHN, MUST, POLEI, SĂRĂRIȚĂ, TERMOCARST, INUNDAȚIE, TORENT, DEZGHEȚ ... Mai multe din DEX...

TOPIRE A ZĂPEZILOR - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TOPIRE A ZĂPEZILOR

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru TOPIRE A ZĂPEZILOR.

Alecu Russo - Piatra Teiului

Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

... care ard și îi vorbesc... Cum o să ardă stelele de care e vorba?... sunt cărbuni?... Cum să vorbească stelele?... Nu pricep... Ș-apoi... gheață... topire... marmură... litere de foc... mânăstire... sinucidere... Ah!... Pauvre Marie! Mi-e milă de ea... De câteva ori ne-am luat de gât și ne-am ...

 

Ioan Slavici - Mara

Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ...

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

Vasile Alecsandri - Sânziana şi Pepelea Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri Feerie națională în 5 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.2.1 ARIE 2.2.1.1 I 2.2.1.2 II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 2.10 SCENA X 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.1.1 ARIE 3.1.1.1 I 3.1.1.2 II 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.5.1 ARIE 3.5.1.1 I 3.5.1.2 II 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 3.10 SCENA X 3.11 SCENA XI 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX 4.10 SCENA X 4.11 SCENA XI 4. ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOPIRE A ZĂPEZILOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru TOPIRE A ZĂPEZILOR.

OCHI

... cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 ... montează geamurile ; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații . 2. S . n . Porțiune de loc , în formă circulară , acoperită cu altceva ( apă , nisip , zăpadă etc . ) decât mediul înconjurător . 3. S . n . Întindere de apă în formă circulară , în regiuni mlăștinoase , mărginită cu papură ; loc unde se adună și stagnează ...

 

ȘIROI

ȘIROÍ^2 , pers . 3 șiroiește , vb . IV. Intranz . 1. ( Despre ape ; p . ext . despre alte lichide ) A curge sau a se prelinge în șiroaie . 2. ( Despre ape curgătoare ) A curge repede ( și abundent ) . ȘIRÓI^1 , șiroaie , s . n . 1. Șuviță ( abundentă ) de lichid care curge sau se prelinge de undeva . 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile înclinate ( în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor ) ; șuvoi . - Et .

 

ȘUVOI

ȘUVÓI , șuvoaie , s . n . Curent de apă care se scurge cu repeziciune pe locuri înclinate ( în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor ) ; p . ext . curs de apă ( cu debit

 

FOEHN

FOEHN , foehnuri , ( 2 ) s . n . 1. Vânt cald , uscat și puternic , care bate primăvara dinspre crestele alpine ale munților din Elveția și Austria spre văi , grăbind topirea zăpezilor . 2. Uscător electric pentru păr . [ Pr . : f�

 

MUST

MUST , musturi , s . n . 1. Suc dulce care nu a început încă să fermenteze , obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri sau , p . ext . , a altor fructe ori plante . 2. Zeamă , suc pe care îl conțin unele fructe . 3. Seva arborilor . 4. ( Pop . ) Zeamă din gunoiul vitelor . 5. Lichid cu care este îmbibat pământul după topirea

 

POLEI

POLEÍ^2 , poleiesc , vb . IV . 1. Tranz . A acoperi un obiect cu un strat subțire de aur sau de argint în scopul protejării sau al înfrumusețării ; a sufla cu aur sau cu argint . 2. Tranz . și refl . Fig . A străluci sau a face să strălucească ; a ( se ) învălui într - o lumină aurie sau argintie . POLÉI^1 , poleiuri , s . n . Strat subțire de gheață , continuu și neted , care acoperă uneori porțiuni din suprafața solului , arborii sau obiectele care se află în aer liber și care este format prin înghețarea apei provenite din ploaie sau din topirea

 

SĂRĂRIȚĂ

SĂRĂRÍȚĂ , sărărițe , s . f . 1. ( Fam . ) Solniță . 2. Utilaj , dispozitiv mecanic care împrăștie sare pe drumurile publice pentru topirea zăpezii . - Sare + suf . -

 

TERMOCARST

TERMOCÁRST , termocarsturi , s . n . Fenomen care dă naștere la forme de relief negative prin topirea zăpezii în zonele înghețului veșnic . - Termo - +

 

INUNDAȚIE

INUNDÁȚIE , inundații , s . f . Faptul de a inunda ; acoperire a unei porțiuni de uscat cu o mare cantitate de apă ( provenită din revărsarea apelor , din ploi ) ; cantitate mare din apa râurilor sau a fluviilor revărsată peste maluri , datorită creșterii debitului de apă în urma topirii bruște a zăpezilor sau a abundenței

 

TORENT

TORÉNT , torente , s . n . Apă curgătoare ( de munte ) cu debit nestatornic , care apare în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezii și care curge vijelios pe povârnișurile munților sau ale dealurilor , având o mare forță de eroziune ; puhoi , șuvoi . [ Pl . și :

 

DEZGHEȚ

... DEZGHÉȚ , dezghețuri , s . n . Topire